Proiecte
„Frumosul și comunicarea prin ARTĂ”
… Aici și o parte din MINE…
A r t i s t
Sunt Marcel Naste și ...
trăiesc în Reghin
„Eu sunt cel ce sunt… Și lucrul mâinilor mele este povestea vieții de a fi și de a primi în dar iubirea de a crea frumosul pentru a „lumina cromatic” universul culorilor… Multumesc Bunului Dumnezeu că mi-a hărăzit sa fiu un mic creator, ce pot să ma joc printre particulele de praf, pentru a descoperi creația… Așa sunt eu, o mică pulbere de praf ce se plimbă prin „nimicul” universului creat, pentu a fi în ceea ce sunt și pentru a fi în ceea ce aș putea să fiu…”
Marcel Naste
"Marea evadare sau rădăcini spre cer!"
Motto: „Artistul a dat la o parte valul iluziei, pentru a ajunge la adevăr.” (Vasile Mureşan)
„Pe Marcel Naste, acum artist în deplinătatea forţe creatoare, l-am cunoscut cu ani în urmă, intrigată la început, apoi fascinată de pictura lui, care creştea odată cu tânărul frumos la chip şi la suflet, izbucnind apoteotic, dincolo de pânză şi de griurile unui cer intim lucid, ori doar sfios la început, în tuşe sigure, apoi, de culoare viguroasă, şi categoric lamelări de şpaclu.
În mod deloc paradoxal, aceste observaţii, de natură „tehnică” pot fi extrapolate la viaţa cea de toate zilele a Omului Marcel Naste, rapid maturizat de o ritmul trepidant şi activitatea aglomerată, responsabilă, a tânărului director de instituţie cultural reghineană cu activitate debordantă, cap de frumoasă familie, cu copii minunaţi.
Este Marcel Naste un artist cu personalitate lesne de recunoscut, este o marcă, un brend. Dar, în primul rând, este un luptător tenace, pe care nu l-am surprins niciodată cu garda jos. E un pictor de excepţional talent, în a cărui traiectorie artistică am crezut încă de la început şi m-am simţit onorată „să pun umărul”, sprijinită fiind, la rândul meu, de Omul Cetăţii, care a răspuns mereu „Prezent!” la chemările pe care I le-am transmis în timp. …
… Marcel Naste este artistul român care a introdus, în premieră, icoana la Consulatul General al României la Bonn, a fost invitat să expună la deschiderea Bibliotecii Naţionale din Bucureşti şi la Galeria de Artă „Ion Irimescu” din municipiul Suceava – o expoziţie de pictură cu genericul „Simbol, Credinţă şi Artă”, unde îşi etala icoanele şi prapurii (combinând culorile de ulei cu foiţa de aur, într-o suprapunere de simboluri), demonstrând că a reuşit să-şi contureze un stil propriu, considerat fiind deja „vârful generaţiei tinere mureşene”. Lucrările tânărului artist (icoanele şi prapurii – care au „o firească consubstanţialitate cu celelalte lucrări religioase”) sunt, afirma atunci, la Suceava, directorul Culturii mureşene, scriitorul Nicolae Băciuţ, „asimilabile rugăciunii”.
„Tablourile sale din ciclul abstract şi nuduri sunt complexe simfonii cromatice amintind de concertele de jazz, atunci când solista-linie sau pată-iese în faţă. Pictura lui Marcel Naste nu reprezintă sentimente trecătoare, are acoperire în cunoaştere, exprimată prin organizare, cromatică şi armonie. Artistul practică o pictură de limbaj, nu de motiv, acesta fiind numai un pretext.” – observa, judicios, mai vârstnicul confrate Vasile Mureşan – la rândul său artist de remarcabilă altitudine.
– „Discursul plastic este unul armonic, rostit cursiv, fără sincope. Concretul şi abstractul, realitatea şi ficţiunea, figurativul şi nonfigurativul, perechi antinomice, se împletesc armonios şi transmit empatic trăirile şi sentimentele artistului. Pendulând între concret şi abstract, între cerebral şi spontan, între raţional şi iraţional, artistul se exprimă coerent şi dovedeşte o foarte temeinică stăpânire a mijloacelor de expresie, compoziţie, culoare, totul pe fondul unor armonii consonante şi al unor forme plastice reduse la esenţă. În tablourile lui Marcel Naste se întâlnesc trasee amintind de o logică obişnuită a formelor – expresia energiei creatoare de factură intelectuală, împletite cu trasee spontane, imprevizibile, ţinând de hazard, amintind de Action-painting ”.
Într-adevăr!
„În psihanaliză se consideră că nuditatea şi reprezentarea ei sunt expresia dorinţelor de demascare şi de punere în valoare a adevăratei personalităţi.” – reamintea Vasile Mureşan. Nu tocmai! – aş zice eu. Nu cred că psihanaliza a epuizat tot ce se poate afirma despre trăirile noastre. Marcel a pictat şi „Nuduri”. În acele tablouri – ca nişte „aburi de femeie roz”, parcă -, eu am avut senzaţia că artistul mai degrabă sublimează realul, ca într-un proces chimic – ca o detoxifiere, nu neapărat ca o lepădare de carnal, retras în proiecţie. Fiindcă, în percepţia unui om sensibil, în general, nu doar a unui artist, între real şi imaginar graniţa este extrem de subţire, cât un fir de iarbă…
Mariana cristescu
… Eu sunt mica firmitută de praf, care încearcă să se descopere pe sine, în acest neant frumos al universului, și sunt cel pe care prin autocunoaștere mă împărtășesc, prin artă, tuturor celor care știu să privească frumosul creat …
Arta m-a fascinat prin complexitatea ei şi datorită acestui lucru am înţeles că forma eului meu este recunoaşterea de sine şi dorinţa de manifestare, aşa că, am trecut la fapte şi am parcurs în dumul artistic diferite forme de exprimare.
Marcel Naste
Naste Marcel
… „Este un om frumos şi la chip, şi la suflet, cum spuneam.
S-a născut în ziua de 3 martie 1981, la Reghin. Este absolvent al Liceul de Artă din Târgu-Mureş, specialitatea pictură, în anul 1999, absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, secţia Teologie Patrimoniu Cultural, Pictură Bisericească, Iconografie şi Restaurare din Cluj-Napoca, şi absolvent al Institutului de Artă Vizuală „Ion Andreescu”; membru al Asociației Artiştilor Plastici din Mureş, din anul 2006, şi membru fondator al grupului de artă religioasă „Deisis” din Târgu Mureş.
A organizat expoziţii personale la: Muzeul Etnografic Reghin (2003), Casa de Cultură „George Enescu” din Reghin (2004 – 2005), B.C. R. Central Târgu-Mureş (2006), Studioul de Radio Târgu-Mureş (2006), Muzeul de Istorie Sighişoara (2006), Sala „Tonitza” a Hotelului Continental din Târgu-Mureş, în cadrul amplei manifestări „Punţi de lumină”, Galeria de artă a cotidianului „Cuvântul liber” din Târgu-Mureş.
A participat în expoziţii colective la Liceul de Artă (1996 -1999), Casa de Cultură „Eugen Nicoară” Reghin (1998), Muzeul etnografic Reghin (2002, 2006), Expo Transilvania Cluj-Napoca (2005), Camera de Comerţ Râmnicu -Vâlcea (2005), Facultatea de Teologie Ortodoxă Alba-Iulia (2006), Turda (2006). A participat la tabere de pictură în localităţile Deda, Sighişoara, Turda, Lăpuşna şi Reghin. Este membru al Asociaţiei Artiştiştilor Plastici Mureş din anul 2006. A fost prezentat în presa locală, naţională şi internaţională: „Cuvântul liber”, „24 ore mureşene”, ,,Punctul”,Târgu-Mureş, Certitudinea (Bucureşti), „Melidonium” (Roman), „Confluenţe literare” (Cluj-Napoca), „Clipa” (Anaheim, California), în Australia, la Radio Târgu-Mureş, Televiziunea Târgu-Mureş şi TV Reghin.
A obţinut diploma „Superlative Culturale” 2005, oferită de Studioul de Radio Târgu-Mureş, Diploma de Execelenţă (aniversară, 2016) şi Diploma EXEMPLARIUM (2017) ale „Punţilor de lumină”.
Începând din 2008 până în 2013, a fost consilier la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Mureş, din 2012 director al casei de Cultura a Tineretului din Reghin, din 2018 șef birou la Casa de Cultură „Eugen Nicoară” din Reghin și în prezent director al Casei de Cultură a Studenților din Târgu Mureș.
În toamna anului 2015, Marcel Naste şi-a expus lucrările în Italia, la Milano (trei nuduri şi o lucrare modern abstractă) şi la Roma (o expoziţie cu temă religioasă creştină – Arhanghelul Mihail). Ca urmare a participării la „Bienala de la Tivoli”, desfăşurată şi competiţional, în perioada 9-17 octombrie 2015, sub genericul „Designul şi arhitectura artelor”, unde s-au reunit artişti de renume internaţional din domeniul picturii şi al sculpturii şi unde au fost acceptaţi doar doi români: el şi suprarealistul clujean Ovidiu Avram, Marcel Naste a obţinut o menţiune. Succesul de la Milano i-a deschis porţile Romei, reprezentând România, în perioada 25-30 noiembrie 2015, la expoziţia colectivă itinerantă de la Casa San Bernardo şi Abaţia „Tre Fontane”, avizată şi revizuită de Edarcom Europa, sub ochiul critic al fiului lui Salvador Dali – Jose Van Roy Dali.
Ar fi multe de spus despre Marcel Naste, inclusiv despre activitatea sa ca director al Casei de Cultură „George Enescu” a municipiului Reghin, unde se remarcă un reviriment dătător de speranţe prin punerea în operă a unor proiecte capacitând interesul unor forţe culturale din prima linie dar şi a publicului spectator, din totdeauna iubitor de frumos şi de cunoaştere.
Marcel Naste este el însuşi o instituţie.
Arta înseamnă Frumuseţe şi Adevăr. Frumuseţea înseamnă Credinţă şi Speranţă. Credinţă în tine, în oameni, dar mai ales în Dumnezeu. Dumnezeu e Iubire. Dacă dragoste nu e, nimic nu e. Dar când există Iubire, există Dumnezeu, şi atunci există Frumosul Sacru, deci Echilibrul atât de necesar Clipei! Marea evadare înseamnă rădăcini spre cer!”
MARIANA CRISTESCU…
Proiecte cultural-artistice
Icoane pe sticlă
Icoana pe sticlă – proiect cu 12 ferestre într-un concept nou intitulat “icoana din fereastră”; Proiectul “crucea din fereastră” tot 12 ferestre; Proiectul “Lumina crucii”;
Tabăra de la Gledin(Monor), Proiectul Cultural „Lumina Crucii”
icoană pe sticlă-ferestre
18-26 iulie 2013 perioada în care Centrul Cultural Sfântul Pahomie de la Gledin devine spaţiu cultural important găzduind tabăra de piuctură cu genericul „Lumina Crucii”. Tabără cu atât mai importantă cu cât se prezintă a fi al treilea mare proiect cultrural iconografic, precedat de cel de la Castelul regal de vânătoare, de la Lăpuşna, în cadrul mănăstiri cu hramul „Sf. Nicolae” şi cel de la „Mănăstirea Doamnei”, din Topliţa, proiecte care au avut un mare răsunet în ţară şi în străinătate, vizitânt atât cele mai importante centre expoziţionale din ţară cât şi ieşind în câteva locaţii europene. Imaginea celor două proiecte culturale intitulate „Icoana din Fereastră” şi „Crucea din Fereastră” au ridicat foarte sus nivelul de înţelegere a icoanei pe sticlă. Afirmându-se într-un registru amplu, aşa cum era şi firesc, ca următorul proiect de anvergură să nu dezamăgească, și iată ca „Lumina Crucii” vine să întărească certitudinea de a mai face încă un pas spre Divinitate. Complexitatea, unitatea, creomatica, tipologia registrului panotant, cât şi originalitatea vin să concretizeze şi să dea un plus de calitate și identitate în ceea ce reprezintă compozițiile, „Ferestrele” au devenit, de această dată, importate dogme biblice şi adevărate opere de artă dându-i posibilitatea icoanei să se manifeste într-un registru amplu şi diferit, creând o adevărată poveste iconografică, dogmatică cu o învăţătură şi încărcătură biblică. Privirea lor nu ne limitează doar la un registreu şi un spaţiu material, sau la un obiect cu reprezentaţii iconografice, depăşind acest registru proiectându-se spre un spaţiu ireal, transfigurat, transcedental solicitându-l pe privitor spre a identifica povestea, gândirea şi de ce nu sentimentul creaţiei şi al manifestării lui, înălţându-se pe sine prin ochiul divinităţii, al imaginii create sub forma „ferestrei spre cer”, prin care Dumnezeu se uită spre noi şi noi îl căutăm pe Dumnezeu. Privirea acesui proiect, se identifică, cu atât mai mult cu genericul lui, cu cât inclusiv tematica abordată construieşte un drum al crucii, al înălţării. Registrele compoziţionale nu sunt puse la întâmplare ci reprezintă adevărate scări ierarhice spre divinitate. Ca de exemplu începutul vine de fiecare dată din lumea materială, firească, de la mlădiţa creatoare, Adam şi Eva, centraţi de arborele păcatului şi de mirificul viclean, transformându-se în registrul superior, în crucea identificată de pomul vieţi. Secundaţi de Constantin şi mama Elena, cei care au găsit şi au venerat simbolul crdinţei, „Crucea”, şi supravegheaţi de adevăratul învăţător al credinţei,„Iisus Htristos”, secondat de Petru şi Pavel, piatră de temelie a Bisericii creştine. Şi aşa cum era firesc cea mai înaltă pată de culoare vine cu învăluirea supremaţiei identificată prin „Sfânta Treime”, planând si creând o adevărată sferă, (aureolă), a protecţiei asupra omenirii şi binecuvântării lucrării harice.
Un alt registru tematic se identifică cu buna vestire şi masa altarului, al jertfei supreme, scenă suprapusă de naşterea lui Hristos, apoi botezul Mânrtuitorului şi iată, iarăşi „Sf. Treime” , care binecuvântează şi întăreşte lucrarea mântuitoare. Sau Adam şi Eva, centraţi de Preacurata Maică a Domnului cu Emanuel în braţe, ţinundu-l la piep, în dreptul inimii, secondată de Arhanghelii Mihail şi Gavriil, şi planul din registrul superior, Sfânta Treime, dăruindu-i Maicii coroana regalităţii supreme. Scenă sintetizată într-un registru compact şi amplu al „Încoronării Maoicii Domnului de către Sf. Treime” şi de ce nu împlinirea poruncilor vechiului testament, de la ceaţia lumii şi până la ridicarea omului la rangul mântuitii prin zdrobirea păcatului strămoşesc şi prin jertfa supremă a Fiului. Toate aceste proiecte au fost inițiate și coordonate de artistul plastic Marcel Naste, dovedindu-se din nou a fi foarte ingenios, creativ şi unic în ceea ce priveşte tematica şi amploarea compoziţională, cu o simbolistică copleşitoiare, punându-l pe privitor la treabă, la desluşirea simbolurilor şi mesajului iconografic – dogmatic.
Icoane pe lemn
„Εικον [eikon]” (chip) a lui Dumnezeu, asemănarea cu Dumnezeu,
Icoana (gr. εικον = chip, reprezentare) este, în înţelegerea creştinismului o imagine sacră, în două dimensiuni, care reprezintă pe Iisus Hristos, pe Maica Domnului sau un sfânt.
Icoana pe lemn este o parte complexă și profundă a interiorului creat, este forma care îmbină universul cu credința prin toată complexitatea lui și este obiectul cunoașterii și al recunoașterii lui Dumnmezeu. Icoana este parte creată a necreatului prin justapunerea imaginii simbol si al tuturor elementelor de peste frumosul creat. Icoana, este fereastra desavârșirii noastre și este istoria biblică realizată în culorile recunoașterii sale. Icoana, este biblia zugravită de scriitorii de obrază și este mărturisirea credinței prin rugăciune, imagine și fapte bune.
Simbolul ferestrelor spre cer se deschid prin aplecarea noastra in fata imaginii iconice si îngenunchierea sufletului nostru pentru smerenia recunoșterii prin rugăciune.
Icoana pe lemn este temelia crediței și universul cunoșterii prin simbolurile materialitatii ei.
Pictură modernă „Nuduri”
Proiectul Nuduri – nuduri într-o manieră modernă; „Forme autohtone de comunicare esoterică cu Divinitatea”;
„Nuduri”
„… Discursul plastic este unul armonic rostit cursiv fără sincope. Concretul şi abstractul, realitatea şi ficţiunea, figurativul şi nonfigurativul perechi antinomice se împletesc armonios şi transmit empatic trăirile şi sentimentele artistului. Pendulând între concret şi abstract, între cerebral şi spontan, între raţional şi iraţional artistul se exprimă coerent şi dovedeşte o foarte temeinică stăpânire a mijloacelor de expresie, compoziţie, culoare totul pe fondul unor armonii consonante şi a unor forme plastice reduse la esenţă.
… Scriitura grafică dezinvoltă leagă suprafeţele picturale şi scoate în evidenţă esenţialul. Artistul practică o pictură de limbaj nu de motiv, acesta fiind numai un pretext… Tuşe viguroase în pensulă şi şpaclu construiesc figura pe fondul rafinat vibrat în griuri colorate. Aceste realizări ne amintesc prin cromatică şi prin rafinament de Nicolas De Stael, Matisse şi de românii Vasile Grigore, Adrian Chira. . . Tandre şi melodice formele se împletesc în subtile armonii cromatice cu grafismul dezinvolt indicând un amplu registru de stări şi forme de expresie. Numeroasele mijloace tehnice utilizate permit o bogată şi spumată exprimare plastică. Lucrate în tehnică mixtă acril, şprei, pastă de relief şi culori vinilice modelate în pensulă şi şpaclu, în tuşe largi scriituri fine şi dripping. . . nudurile sunt complexe simfonii cromatice amintind de concertele de jazz atunci când solista linie sau pată iese în faţă. ”
Mureşan Vasile
Pictură pe zid
Monumentalitatea și forma de exprimare pe suprafețe mari, este mereu o provocare și un prilej de a inova și de a crea frumosul într-un context ofertant.
….ACUM SI AICI, SCENA “POGORARII LA IAD” IN DETALIUL FINAL, cu accentele dătătoare de lumină…
Povestea sufletului este întotdeauna emoția ce se primește și cea care se oferă. Zidurile sunt trăinicia puterii creatoare, omul este făuritorul de vise, și imaginea vine ca un bumerang în viața ce ne luminează calea, trebuie doar să deschizi ochii, să observi și să încerci să înțelegi ce ne face pe noi OAMENI, și ce ne poate înălța și oferii bucurii, impliniri dar și satisfacții depline. Hrana sufetului, e Iubirea, trupul este templul culorilor ce strălucesc în inimile noastre și viața este implinirea darului suprem.
Realitatea este cea care ne oferă vise, visele sunt hrana oportunităților în dezvoltare, și creația este rezultatul asumărilor și al performanțelor acumulate.
Prapuri
Prapurii, un proiect al definiţiei simbolice – un proiect ce însumează 32 lucrări în foiţă de aur cu pretextul de a reprezenta o imposibilitate de definire concretă a simbolului în formă concretă, adică un fel de coloană a infinitului, a lui Constantin Brâncuş.
Conceptul prapuri sunt definiţi ca formă coplexă de comunicare, ce nu are o finalitate concretă şi reprezintă imposibilitatea de a exprima simbolul într-un concept limitat şi exact. Adică, am sugerat un perete al multiplicării formei de simbol, prapurul, ca formă a monogramului, suprapunând formă peste formă, formă lângă formă şi realizând un zid al înălţării spirituale dar şi al cunoaşterii simbolice prin imposibilitatea finalităţii lui. După etapa în care icoana devenise deja doar simbol prin repetiţia crucii şi al monogramei lui Hristios, unde ştim cu toţii că, era prima reprezentare a lui Iisus Hristos fără de chip. Acest monogram reprezenta suprapunerea iniţialei numelui Său, adică X şi I (Iisus Hristos, din greacă) ca o roză de sclipiri universale, o strălucire complexă şi indefinită, o cruce a destinului şi o multiplicare a celor patru laturi existenţiale prin unificarea simbolului planetar.
Prapurul reprezenta complexitatea simbolului şi ideologia lumii eterne. Prapurii sunt cei ce fac declicul de trecere spre pictura modernă. Aici găsim stări şi reprezentările formei fără formă, adică, gestualism şi expresionism.
„În viaţa creştină prapurul este „semnul mersului tău”.
„Prapurul este starea care la urma urmei te mişcă, te motivează spre a te depăşi din punct de vedere ale limitei TRUP. Este fereastra prin care, la urma urmei, se uită Dumnezeu înspre tine şi fereastra în care poţi să-L vezi pe Dumnezeu prin eforturile celor care stau între tine şi Dumnezeu. Prapurul reprezintă, la urma urmei, nevăzutul văzut între ceea ce este văzut şi nevăzut.”
SILVIU NEGRUŢIU
Sculpturi în nisip
Natura modelează gânduri și crează oportunitatea de a fi mereu conectat la creație și datorită universului, omul reușește să absoarbă harul creației și al modelării de forme prin interpunerea cu talentul său. Prin Mări, nisipul, valurile și frumosul univers al cunoașterii, prin atingerea trăirilor de moment, viața devine artă și rezultatul implicării artistice, devinte formă. Forma este rezultatul forțelor creatoare împletite armonios cu universul și mâna purtată de har.
Conceptul „Revigorarea formei bizantine”
Conceptul „Revigorarea formei bizantine” – o trecere de la icoană la modernitatea formei (sugestie şi simbol); Proiectul picturii moderne “modernitate în actualitate”;
„Arta şi estetica în paradigma comunicării”,
„Biserica virtuală-icoana de la tradiţie la modernitate, simbol, credinţă şi artă, altar de rugăciune, toate în ciclul interpretărilor religioase cu texte şi îndemnuri biblice.
Dialog nocturn
Atelier de creație
… Un concept nou, o modalitate de comunicare prin artă și un schimb de experiență între artiști… O seară memorabilă, plină de creație și un altfel de a pune accentul în artă dar și cel cromatoic. Luchian Pantea, promotorul unui nou concept și bucuria de a împărtăși secretelele drumosului prin creație. Da, o intreagă seară pentru artă și pentru artiști…
Arta performance-ului, cu trupa „ReghinActorii” la Reghin
Proiect de stradă
Un performance stradal, o contopire a artelor în care doi muzicieni, un artist plastic și trei actori, jucând împreună, încercând să incite toate simțurile spectatorilor, provocându-i să interacționeze cu cei șase artiști.
„Performance-ul reprezintă un tip aparte de spectacol prezentat unui public. De cele mai multe ori, un spectacol de acest fel contopește mai multe forme artistice, de la teatru la muzică, pictură și dans. Acesta poate lua foarte multe forme, regizat sau nu, spontan sau orchestrat cu atenție, cu sau fără aportul publicului, live sau televizat, iar performerul, adică artistul, poate fi prezent sau absent. Pentru a avea loc un performance, e nevoie de patru elemente, timp, spațiu, corpul performerului și relație dintre el și public. Acest tip de spectacol poate avea loc oriunde, oricând, poste fi oricât de lung și se pate desfășura în orice fel. Începutul performance-ului, ca și formă de artă de sine stătătoare, este în Rusia secolului XX, unde se țineau spectacole nonconvenționale de poezii, cabaret și dans.Unul dintre inițiatorii acestei mișcări este chiar poetul român Tristan Tzara, În anii 60, arta performance-ului s-a dezvoltat foarte mult prin faptul că a fost adoptată de tot mai mulți artiști. Această deschidere a creatorilor către spectacolele performative s-a datorat chiar lipsei de reguli în cadrul lor. Libertatea maximă le oferea un număr infinit de variante care le puteau accesa. Anii 70 au reprezentat o perioadă de explorare în isoria acestei nonformate arte. În anii 80 performanceul era atât de cunoscut încât nu mai avea nevoie de nicio definiție. Acestă specie de spectacol începe să se mute din străzile aglomerate înspre spațiile interioare, inclusiv în sălile de teatru.”
Luchian Pantea
„ReghinActorii” și-au pus în scenă ideea, având la bază versurile poeților Tristan Tzara, Emil Brumaru, Lucian Blaga, chiar și versurile unui autor nepublicat, în persoana lui Marian Vultur, membru în cadrul trupei „ReghinActorii”. Reușita performenceului s-a datorat muzicienilor Cezar Cochisă (pian), Sebastian Tătar (chitară), artistului plastic Marcel Naste și a actorilor Alexandra Moldovan, Marian Vultur și nu în ultimul rând a actorului Luchian Pantea cel ce a fost și inițiatorul proiectului.
O formă unică și impresionantă de exprimare care a avut un impact foarte constructiv asupra societății și a dus la un rezultat de mare clasă.
Ateliere de creție
Ateliere de creație pentru copii
atelier de icoane pe sticlă
“Proiect cultural “icoana –frumusețe cerească pe pământ”
“Proiect cultural “icoana –frumusete cereasca pe pamant”, două ediții, desfășurat în localitatea Toplița, sat Călimănel, avand ca scop promovarea valorilor culturale, morale si traditionale romanesti, incurajarea si pastrarea traditiilor, dezvoltarea creativitatii si valorificarea competentelor copiilor.
Ateliere de pictură pe sticlă în mijlocul naturii la Secu, Topliţa
” În perioada 15-21 iulie s-a derulat proiectul cultural „Icoana – frumuseţe cerească pe pământ”, ediţia a III-a, proiect al Asociaţiei „A fi altfel”, co-finanţat de Primăria Topliţa. Proiectul s-a concretizat sub forma unui atelier de pictură pe sticlă de o săptămână, în mijlocul naturii, la Cabana Secu, la care au participat 40 de copii cu vârste cuprinse între 9 şi 18 ani, care fac parte din grupul catehetic al Parohiei Ortodoxe din Călimănel. Copiii au fost coordonaţi de artistul plastic Marcel Naste din Reghin…
…Atelierul de pictură pe sticlă „Icoana – frumuseţe cerească pe pământ” de la Secu a prins contur din dorinţa de a transmite participanţilor tainele picturii sacre şi a tradiţiilor populare. Acest proiect cultural este, pentru copiii din comunitate, o alternativă de a petrece frumos timpul liber în vacanţă şi de a fi implicaţi în activităţi culturale şi artistice. Proiectul, care a fost gândit pentru a încuraja creativitatea şi lucrul în echipă, a fost structurat în două activităţi majore: ateliere de pictură şi organizarea unei expoziţii. Prin aceste activităţi se doreşte o revigorare a interesului din partea comunităţii pentru pictura pe sticlă şi promovarea acestui meşteşug…”
Text: Cosmina Marcela OLTEAN
Proiectul "Ulița copilăriei"
Zidul culorilor și al formelor din copilărie Toplița, sat Călimănel
… parte din fereastra inimilor și realitatea din cotidianul bucuriilor …
O poveste de suflat, oameni de mare cinste și un proiect ce unește suflete pline de dăruire și de implicare socială. Călimanel, este locul unde Dumnezeu a binecuvântat oameni plini de dăruire de viață și de scop comun, plin de reușite ce radiază de bogăție creativă. Locul unde arta și educația nonformală naște oameni demni și suflete frumos dăltuite.
La pas pe „Uliţa copilăriei”
„Cel mai recent proiect social-artistic al Asociaţiei „A fi altfel”, Călimănel, este „Uliţa copilăriei”, realizat în parteneriat cu pictorul Marcel Naste şi cu alţi oameni apropiaţi activităţii asociaţiei şi a centrului, precum fotograful Marian Olaru. În cadrul acestui proiect, copiii de la Centrul Socio-Educaţional Călimănel au umplut cu forme şi culori zidul de lângă uliţa ce duce la biserica din deal.
Copiii au pictat pentru prima dată un perete stradal în cadrul acestui proiect…
Scopul proiectului a fost acela de a apropia oamenii prin simplul gest de a aduce viaţă prin culoare pe un zid gri, pe care probabil nimeni nu-l remarca înainte, de a da copiilor libertate de expresie şi de a-i lăsa să-şi spună povestea copilăriei prin culori vibrante, în spaţiul public, astfel încât fiecare trecător să vadă şi să simtă emoţia transmisă de micii artişti. Prin culoare orice se poate schimba!”
Cosmina Marcela OLTEAN